Art. 25 din Codul muncii prevede astfel:
(1) Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
(2) Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca.
"Va rog sa ne lamuriti asupra temeiului legal si a criteriilor/ conditiilor privind incadrarea unui salariat ca mobil. Cand vom putea inregistra un angajat ca fiind mobil?"
Raspunsul specialistilor:
Noua lege a pensiilor Ghid practic
Ghid practic HR Transparenta salariala in recrutare si selectie si in evaluarea obiectiva a posturilor
250 Modele Fise de Post
Sa luam exemplul salariatilor care lucreaza pe santiere:
Calificarea raportului de munca depinde de situatia concreta: daca santierul este doar unul dintre locurile succesive in care salariatii lucreaza sau daca, in fapt, acesta a devenit locul lor stabil de munca.
Exista insa un risc atunci cand salariatii isi desfasoara activitatea o perioada indelungata pe acelasi santier. Cu cat perioada petrecuta intr-o singura locatie este mai lunga, iar activitatea se desfasoara constant si exclusiv acolo, cu atat este mai dificil de sustinut ca salariatii nu au un loc stabil de munca. Organele de control pot aprecia ca, in fapt, acel santier reprezinta locul lor stabil de munca, chiar daca in contract este mentionat caracterul mobil.
Nu exista o durata legala in functie de care un santier devine loc stabil de munca.
Prin urmare, clauza de mobilitate este mai usor de justificat atunci cand salariatii se deplaseaza in mod real si repetat intre diferite santiere. Daca o lucrare dureaza, de exemplu, un an, iar salariatii lucreaza permanent numai pe acel santier, exista riscul ca prestatiile de mobilitate sa fie reconsiderate drept venituri salariale impozabile sau ca situatia sa fie calificata ca loc de munca stabil.
In contractul individual de munca sau prin act aditional ar trebui sa se precizeze ca salariatul nu are un loc stabil de munca, aria geografica in care poate fi repartizat, de exemplu santierele societatii de pe teritoriul Romaniei, modalitatea de comunicare a santierului si cuantumul ori formula de calcul a prestatiei suplimentare pentru mobilitate. Caracterul mobil trebuie sa corespunda situatiei reale, nu doar formularii din contract.
Prestatia suplimentara acordata in baza clauzei de mobilitate
Prestatia suplimentara acordata in baza clauzei de mobilitate se stabileste prin contractul individual de munca. Prin urmare, partile pot conveni fie o suma fixa lunara, fie o suma acordata proportional cu timpul efectiv lucrat, important fiind ca modalitatea de acordare sa rezulte expres din actul aditional.
Tot ce trebuie sa stiti despre acordarea diurnei in contextul ultimelor modificari legislative!
Aflati care este noul regim al diurnei din lucrarea Diurna legala in Romania si in strainatate, detalii AICI <<<
Astfel, daca prin actul aditional se stabileste o suma fixa lunara, fara nicio conditionare legata de timpul efectiv lucrat, indemnizatia va fi datorata in cuantumul convenit de parti. Daca societatea doreste ca suma sa fie diminuata pentru zilele in care salariatul nu presteaza activitate, aceasta regula trebuie prevazuta expres in actul aditional, de exemplu prin mentionarea faptului ca indemnizatia se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat.
Din punct de vedere fiscal, in situatia in care indemnizatia se acorda si pentru zilele in care salariatul nu presteaza activitate, exista riscul ca suma aferenta acestor zile sa fie considerata impozabila, intrucat regimul fiscal favorabil vizeaza prestatiile suplimentare acordate in considerarea desfasurarii activitatii in regim de mobilitate.
Pentru a beneficia de regimul fiscal aplicabil prestatiilor pentru mobilitate, si indemnizatia de mobilitate sa fie neimpozabila, suma care poate fi tratata ca neimpozabila se stabileste in fiecare luna, prin respectarea cumulativa a urmatoarelor doua limite:
- maximum 2,5 ori nivelul legal al indemnizatiei de delegare, respectiv:
23 lei x 2,5 = 57,50 lei pentru fiecare zi in care salariatul isi desfasoara efectiv activitatea in regim de mobilitate;
- plafonul lunar cumulat de cel mult 33% din salariul de baza, impreuna cu celelalte venituri care intra in acest plafon.
Angajatorul trebuie sa incheie un act aditional la contractul individual de munca, prin care sa evidentieze distinct:
- salariul de baza lunar brut: minimum 4.325 lei;
- prestatia suplimentara in bani aferenta clauzei de mobilitate.
Clauza de mobilitate - conditii
Pentru a fi in legalitate in fata controalelor derulate de inspectoratele teritoriale de munca sau autoritatile fiscale, trebuie intocmite urmatoarele documente:
1. Clauza de mobilitate care trebuie prevazuta expres in contractul individual de munca sau prin act aditional. Aceasta trebuie sa stipuleze ca salariatul nu are un loc fix de munca si ca isi va desfasura activitatea in diverse locatii / santiere.
2. Prin CIM sau act aditional se mentioneaza suma fixa a indemnizatiei sau modalitatea prin care se acorda prestatiile pentru mobilitate.
3. Clauza si indemnizatia de mobilitate trebuie raportate si in platforma REGES-Online.
4. Foi de parcurs / Ordine de deplasare (daca este cazul). Desi indemnizatia este o suma fixa, este recomandat sa justificati prezenta salariatului pe santierele specifice prin foi de parcurs, pontaje si rapoarte de activitate.
5. Pontajul salariatului din care sa rezulte zilele in care a prestat activitate.
Un punct de vedere oferit de catre expertii de la Portalcodulmuncii.ro <<<
