Raspunsul specialistului:
Conform art. 76 alin. (1) din Codul fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica rezidenta ori nerezidenta ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca, a unui raport de serviciu, act de detasare sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca acordate persoanelor care obtin venituri din salarii si asimilate salariilor.
Astfel, regula este aceea ca veniturile in bani si/sau in natura sunt veniturile din salarii.
De la aceasta regula exista si exceptii reglementate in principal in art. 76 alin. (4) lit.a) cu referire la impozitul pe venit si art. 142 lit. b) cu referire la contributiile sociale din Codul fiscal.
Sumele de bani acordate salariatilor cu ocazia zilelor de nastere, zilei societatii precum si ajutorul de pensionare nu reprezinta venituri neimpozabile si netaxabile cu contributii sociale intrucat nu exista un text de lege care sa prevada ca asupra lor nu se calculeaza aceste taxe. Spre exemplu, ajutorul de deces si ajutorul de nastere sunt venituri neimpozabile si netaxabile cu contributii sociale asa cum sunt prevazute in regulamentul intern sau in contractul de munca intrucat se prevede expres acest lucru la art. 76 alin. (4) lit.a) si art. 142 lit. b) din Codul fiscal.
Prin urmare, sumele de bani acordate salariatilor cu ocazia zilelor de nastere, zilei societatii precum si cu ocazia pensionarii sunt venituri impozabile si taxabile cu contributii sociale. Din punct de vedere al impozitului pe profit acest sume sunt deductibile integral.
In ceea ce priveste ochelarii retineti urmatoarele:
Conform HG 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare.
Protectia ochilor si a vederii
Art. 12. – Lucratorii trebuie sa beneficieze de un examen corespunzator al ochilor si al vederii, efectuat de o persoana care are competenta necesara:
a) inainte de inceperea activitatii la ecranul de vizualizare, prin examenul medical la angajare;
b) ulterior, la intervale regulate;
c) ori de cate ori apar tulburari de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare.
Art. 13. – Lucratorii beneficiaza de un examen oftalmologie, daca rezultatele examenului prevazut la art. 12 arata ca acesta este necesar.
Art. 14. – Daca rezultatele examenului prevazut la art. 12 sau ale examenului la care face referire art. 13 arata ca este necesar si daca nu se pot utiliza dispozitive normale de corectie, lucratorilor trebuie sa li se furnizeze dispozitive de corectie speciale, care sa corespunda activitatii respective.
Art. 15. – Masurile luate potrivit art. 12-14 nu trebuie sa implice in nici un caz costuri financiare pentru lucratori.
Asadar, salariatii trebuie sa efectueze examenul medical al cohilor in cadrul examenelor medicale efectuate de medicul de medicina muncii. Daca acest examen arata ca este necesar, medicul de medicina muncii trimite salariatii la medicul oftalmolog.
In situatia in care, medicul oftalmolog sau medicul de medicina muncii prescrie ochelari salariatilor si daca nu se pot adapta la ecrane dispozitive de corectie speciale, angajatorul are obligatia sa suporte costul ochelarilor.
Activitatea salariatilor carora angajatorul le suporta plata ochelarilor trebuie sa implice folosirea in mod obisnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durata semnificativa a timpului normal de lucru.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite costul ochelarilor suportat de angajator reprezinta venit salarial supus impozitului pe venit si contributiilor sociale.
Raspuns oferit de Rodica Mantescu, Specialist in legislatia muncii, pentru PortalCodulMuncii.ro