In cuprinsul art. 1240 din Codul civil se reglementeaza ca vointa de a contracta poate fi exprimata verbal sau in scris, aceasta putand fi manifestata si printr-un comportament care, potrivit legii, conventiei partilor, practicilor statornicite intre acestea sau uzantelor, nu lasa nicio indoiala asupra intentiei de a produce efectele juridice corespunzatoare.
Insa, cu privire la inscrisul care constata incheierea contractului Codul civil stabileste ca acesta poate fi sub semnatura privata sau autentic, avand forta probanta prevazuta de lege, fiind lovit de nulitate absoluta contractul incheiat in lipsa formei pe care, in chip neindoielnic, legea o cere pentru incheierea sa valabila.
Dupa cum se stie, contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu.
Astfel, asa cum rezulta, contractul reprezinta vointa partilor care au capacitatea de a incheia un astfel de document, vointa exprimata si consfintita prin semnarea de catre ambele parti a respectivului document.
Or, avand in vedere ca modelul contractului individual de munca este reglementat legal prin OMMSS 64/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, iar in cuprinsul acestuia este stabilit faptul ca semnare se realizeaza de catre reprezentantul legal al angajatorului si de catre salariat, in opinia noastra, acest contract este ubn contract sub semnatura privata, fiind necesara semnarea olografa a acestuia de catre cele doua parti, in caz contrar fiind lovit de nulitate.
Fiind un act juridic bilateral si consensual, contractul individual de munca trebuie sa exprime consimtamantul partilor, conditie esentiala de fond si generaa a actului juridic care constata hotararea de a incheia un act juridic civil manifestat in exterior. Prin urmare pentru a fi indeplinita aceasta conditie esentiala de valabilitate a contractului individual de munca wpreciem ca acesta trebuie sa poarte semnatura olografa a partilor, indiferent de suportul sau material, ca atare aceasta fiind absolut necesara, neputand fi inlocuita de o stampila sau alt instrument (cu exceptia eventualei semnaturi electronice, in conditiile legii).
Copia, chiar legalizata, de pe orice inscris autentic sau sub semnatura privata nu poate face dovada decat despre ceea ce este cuprins in inscrisul original, partile putand sa ceara confruntarea copiei cu originalul, prezentarea acestuia din urma putand fi intotdeauna ordonata de instanta. Ca atare, pentru a putea identifica orginalul unui contract intocmit in atatea exemplare cate parti sunt, apreciem ca este necesara semnarea olografa a acestuia.
Procedura completa la angajare Caiet de lucru pentru angajatori si manageri de HR
Codul Muncii republicat si actualizat la zi
Codul muncii si Legea Dialogului Social
Prin urmare, chiar daca nu se mentioneaza in mod expres interdictia utilizarii unei astfel de stampile cu imaginea semnaturii reprezentatului legal al angajatorului, pentru persoana juridica reprezentata de angajator reprezentarea sa legala este nu numai necesara, dar si obligatorie, si trebuie manifestata neechivoc, conform dispozitiilor legale incidente.
Raspuns oferit de Alexandra Nedelcu, expert Legislatia muncii, pentru PortalCodulMuncii.ro
